Galeria Foto Apasa aici pentru inregistrare  

Go Back   Galeria Foto > Discutii de tot felul
Register Members List Search Today's Posts Mark Forums Read

Reply
 
Thread Tools Display Modes
  #61  
Old 28-07-2006, 08:33
the rookie the rookie is offline
Senior member
 
Join Date: Sep 2005
Posts: 5,850
2. Vorbind despre o fotografie:

Informatia primara:
a. catalogati fotografia, adica incercati sa o includeti intr-unul dintre tipurile mentionate
b. precizati-va care e subiectul nominal
c. va directioneaza acesta atentia asupra subiectului fotografiei sau asupra tehnicii de realizare?

Intrebarile de inteles (schitate anterior):
a. care este semnificatia initiala, evidenta?
b. ce inteles ascuns iese la suprafata la examinare atenta?
c. cum se compara informatia transmisa de imagine cu sentimentele pe care ar trebui sa le evoce?

Dupa ce se rezolva aceste probleme, sinteti eventual in stare sa faceti depozitia publica despre fotografie, adica sa va spuneti parerea. A pune in vorbe alese cu grija emotiile si trairile trezite la vederea unei fotografii nu este deloc o treaba usoara, dar de obicei rasplata este pe masura, fiindca ajungi sa-ti clarifici ce simti si sa descoperi ce gindesti. Este realitate, critica este buna in primul rind pentru cel care o face, si apoi pentru fotograful autor! Puncte de luat in seama:

Criterii de judecata:
a. a spune "imi place" este formula cea mai putin folositoare. Desi poate adevarata, aceasta exprimare este defensiva, aduce o falsa siguranta si inpiedica dialogul (intern).
b. a spune "e foarte buna, frumoasa" aduce, pe linga o linie defensiva mai pronuntata, o alta intrebare: "buna pentru ce?". In general fotografiile bine primite au o inriurire "sentimentala", lucru care inseamna ca nu ofera aspecte noi, ci doar confirma ceea ce asteptam si credem ca vom vedea. Daca insa fotografiile ofera introspectie estetica, politica, sociala a realitatii, atunci foarte rar se poate spune ca sint "frumoase".

Comparatia devenita clasica intre Cartier-Bresson, educat si format ca pictor, si Gary Winogrand, reveleaza criterii total diferite de a elabora imagini. Prinul considera fotografia ca surprindere a "momentului decisiv" (compozitional), in timp ce al doilea surprinde aspecte in "interiorul" momentului decisiv (de continut). Alti fotografi care par sa fi raspuns mai mult instantei momentane sint Geoff Winningham si Mark Cohen. Artisti preocupati de detaliul compozitional constructiv ar fi Guy Bourdin, Helmut Newton, Deborah Turbeville, Robert Heinecken sau Bea Nettles. Printre artistii care au subordonat compozitia continutului se numara Eugene Meatyard si Robert Cummings, care au un scop narativ intelectual declarat si evident.

Inainte de a ajunge la o decizie articulabila despre "bun sau rau", trebuie sa examinati aspectele informational si estetic si sa intelegeti cum se leaga acestea de scopul fotografiei prezentate spre vizionare. Fara aceste criterii lamurite bine, acceptarea sau respingerea unei fotografii nu este decit un capriciu personal, de obicei apartinind unui observator (public) superfifial, needucat si/sau rudimentar.

Compozitie si Semnificatie:
Fotografia creeaza, indiferent unde se gaseste, o iluzie psihologica a realitatii. Compozitia este "modul cel mai puternic de a vedea" (Edward Weston), mai degraba de a fi dependenta de reguli si traditii. Compozitia fotografica este un raspuns individual complex bazat pe introspectia personala si pe nivelul de educatie artistica. Fiecare forma si valoare din interiorul cadrului poarta semnificatie, care este relevata prin sugestie. Regulile clasice de compozitie sint aplicabile pentru fotografii care doresc sa descrie ceea ce este evident, nu sa sugereze semnificatii alternative. De exemplu, la fotografia jurnalistica, fotograful foloreste camera efectiv ca pe o arma de foc si compozitia cea mai utilizata este intuitiv subiectul centrat, care nu pune de loc accentul pe spatiul fotografiat, ci pe momentul surprins, pe subiectul nominal. Sper deosebire de aceasta, fotografia pictoriala pune accentul pe mediul inconjurator subiectului nominal, iar compozitia acestui gen de imagistica este strins corelata cu regulile picturii. Acest gen de fotografie implica educatie artistica (afara de talent) solida din partea fotografului.

Context si Continut:
continutul fotografiilor se schimba permanent, datorita schimbarii contextului artistic in care traieste fotograful:
i. tehnica defineste ce fel de imagini se pot obtine la un anumit moment in istorie. Este la fel de adevarat ca tindem sa judecam o fotografie dupa ce este posibil de atins din punct de vedere tehnic acum, nu ne mai satisfac iluminari proaste, fara blitz, obiective ieftine cu claritate precara si reflexii ale diafragmei, expuneri incorecte datorita lipsei exponometrelor, sau 2 megapixeli comparat cu 6 megapixeli... Si inca ceva: am devenit mult mai toleranti pentru "infirmitatile" fotografiei: alb-negru, blur, zgirieturi, tente si pete de culoare, greseli de expunere, etc. Tindem sa le includem (mult prea usor) in "arta", cind de fapt ele nu apartin de regula decit kitschului.
ii. conventiile sociale permit anumite tipuri de fotografii si inhiba alte tipuri
iii. traditiile estetice din arte interactioneaza puternic, rasplatind unele imagini sau denigrind altele.
Continutul unei fotografii este evaluat in trei feluri, in general la fotografiile moderne, unde autorul se "interpune" intre imagine si public, si prezenta sa este simtita evident in fotografie:
i. prin catalogare si numire a lucrurilor prezente in fotografie (Dorothea Lange)
ii. prin consens (Lazlo Moholy-Nagy si Ivan Massar)
iii. prin interpretare individuala (Arthur Siegel)

Climatul social:
politic si cultural sint reflectate nemijlocit in produsul fotografic. Aici trebuie sa observam:
i. ce evenimente si subiecte se fotografiaza
ii. ce NU se fotografiaza, ce se evita
iii. atitudinea fotografului fata de subiect

Punctul de statie si Titlul
Semnificatia unei imagini se poate modifica prin iluminare, reglajele camerei, costume, distanta sau titlu, dar cea mai mare importanta o are punctul de statie. Creatia lui Marion Post Wolcott se preteaza cel mai bine unei disertatii despre punctul de statie. Din lucrarile sale putem desprinde elementul confruntational (portretul lui Allie May Borroughs - 1935), atunci cind camera este tinuta in dreptul ochilor subiectului, dominativ (in portretul "Canal Point, Folrida), in care camera a fost situata la nivelul soldului subiectului, sau altor puncte de statie.

Chestiuni de stil
Pentru a vorbi despre o fotografie, stilul in care aceasta a fost facuta este deosebit de important. Stilul este dependent de restrictiile tehnologice ale tipului de camera, de utilizarea trepiedului, de miscarile panourilor frontal si din spate, de formatul si maniabilitatea sa, adica de "privatiunile de libertate" pe care camera respectiva le impune. De asemenea exista diferente stilistice legate de performantele copierii pe hirtie. Hegemonia stilului "soft" a dainuit pina la Ansel Adams, cu care stilul s-a schimbat in clar, lucios, negru-albastrui, contrast, cu highlights briliante. Chiar inaintea digitalului, stilul a devenit mai transant (fiindca performanta lui Adams este si va ramine de neegalat), mai dispus la compromisul colajului, tonarilor, colorarii de mina sau air-brush, la montaj post-pictural.
Inafara de stilul dictat de tehnica, viata sociala dicteaza un stil si guverneaza cantitatile de fotografii produse in sport, moda, nud, reclama, etc, domenii care genereaza si ele stiluri distincte.
Nu in ultima instanta, fotograful insusi contribuie cu stilul personal, din ce in ce mai imposibil de elaborat la nivel original. Din citiva maestri cu stiluri poate inconfundabile, la care dimensiunile critice atingeau cantitativul, aidoma masurarii marimilor fizice in unitati bine definite, s-a ajuns in prezent, din lipsa de alte repere de valoare sa ne comparam ca fotografi, in cel mai bun caz, cu artisti preferati ai unor momente limitative in timp si cultural, sau ce-i mult mai jalnic, intre noi insine... Similitudini ieftine si evidente, in care genul de fotografie alb-negru chioara, fara semnificatie sau continut, fara claritate si cu contrast precar, este comparata cu creatia... nici mai mult nici mai putin decit a lui... Tarcovschi, cea mai la indemina valoare regizorala geopolitica contemporana, de necontestat de-altfel, dar care a facut filme, cu subiecte inlantuite, dinamice, dialectice, progresive, adica filme... crucea de Malta, bai fratilor... nu poze in Photoshop... Nu am auzit pe nimeni sa discute (in contextul acestui fel de aprecieri lipsite de substanta, de consideratie si de-a dreptul neavenite, pentru orice om cu bun simt) despre Vadim Murashko sau Bruno Bruni... si ma intreb daca e vorba doar de superficialitate sau (si) de semidoctism la mijloc...

Continutul simbolic:
caci o fotografie poate fi atit descriptiva cit si simbolica, separat sau laolalta. Ambele subgenuri au fost in mod obligatoriu insotite de titlu (Wakler Evans, Paul Carter, D. Lange) care clarifica directiile precise si univoce de urmat atit in critica cit si in vizionare, avind scop in primul rind educativ, la vremea cind lumea avea de luptat cu depresia, nu cu simbolistica.

Continutul aparent:
este suma a trei factori
i. informatia consensuala
ii. asociatiile personale
iii. proiectiile involuntare

Judecata critica:
in concluzie este constituita din trei elemente
i. aprecierea calitatii mestesugului implicat in fotografie
ii. aprecierea justetei utilizarii acestuia
iii. aprecierea calitatii introspectiei fotografului in evenimentul fotografic care a produs imaginea

Cu cit veti "trai" mai multe fotografii, cu atit veti munci implicit ca sa deveniti constienti de cum se schimba calitatea aprecierilor voastre si cum se largeste continuu capacitatea voastra de receptare justa a lumii vizuale. In final veti fi fara indoiala capabili sa decelati valoarea si sa vorbiti intr-adevar despre o fotografie.

Last edited by the rookie; 16-06-2011 at 06:51..
Reply With Quote
  #62  
Old 28-07-2006, 11:51
digest digest is offline
Senior member
 
Join Date: Jun 2005
Location: iasi/bucuresti
Posts: 1,101
In fotografia alb-negru, dincolo de criteriile pe care le-am tot invirtit de-o vreme – faptul ca e poate mai deosebita prin faptul de a regasi doua asa numite non-culori in acelasi spatiu, faptul de a reda lumea asa cum nu se poate ea percepe in realitate, perceptia vizuala etc, este, recunosc o speculatie personala: in urma vizualizarii site-urilor de fotografie b/w am sesizat ca aceasta s-ar putea subimparti in doua categorii:

1. fotografie alb/negru de contrast
2. fotografia alb-negru de nuantare.

Ceea ce eu descoperisem este ca putem san e agatam de doua aspecte ale acestui tip de imagine – fie de faptul ca ne puteam juca mult prin scaoterea in evidenta a faptului ca antipozii alb sic el negru nu pot fi unificati si ca tot farmecul vine tocmai dinantiteza lor coloristica, fie ca intre cele doua laturi exista umbrele si constructiile pe care acestea de ofera sunt de-a dreptul fantastice.
Iata si doua exemple:

Artista fotograf Athina Chroni – o grecoaica temperamentala si sensibila, cu o fotografie a realitatii care nu poate sa te lase indiferent. Pasionata de alb-negru, asta cel putin ne lasa sa deducem si de contrastul pe care albul si negrul il creeaza. Misterul poate sa vina din lupta celor doua. Sitata intre palpabil si abstract este in special interesata de portretistica si autoportret. Este acea cautare a umanului pe care imi pare ca o exprima. A sinelui si a colectivului (in sensul de ceilalti, nu de grup, neaparat). Fondul alb – prezenta intunecata sau varianta inverse omul in lumina si intunericul care il inconjoara sunt doar multiple feluri de a privi prin tine si prin spatial care ne umple restul lumii.
http://users.ntua.gr/thanny/

De cealalta parte, acceptind ca viata este facuta din tonurile de gri, ce continutul a ceea ce se formeaza intre alb si negru este fotografa poloneza Zosia Zija http://www.zija.net/
(ma intrerup pentru e ‘summertime’ de Janis si nu resist sa ma intend pe podea intr-o pozitie inconstanta sis a ma port putin in spatial alaturat)
mda… reluind: zosia (ce nume, ma duce cu gindul la calugari si filosofi invechiti – zosima – iar speculez) este atrasa de fotografie si film – se vede, are compozitii destul de largi, si mania ei este de a surprinde expresii – ale oamenilor, ale naturii. Isi doreste sa spuna ceea ce e in spatele lucrurilor, partea nevazuta, acea ‘untold story’ cum o numeste ea. Este un fel de definitie a fotografiei, iar eu cred ca asa isi defineste “arta” pentru sine. Este obsedata de simplitatea in fotografie si a formei, in general. Ceea ce voiam sa demonstrez este ca artista foloseste mult (si nu e singura) jocul griurilor, a umbrelor si arta da o nota fina, dar si tainica imaginilor ei.

Asa se vede cum din contraste si degradeuri, nuantari se poate transmite mesajul, idea imaginii. “Pentru a retine atentia cuiva, o fotografie trebuie sa aiba ceva de comunicat, sa aiba ceva de continut sa fie educative, informative, interesanta, amuzanta sau mobilizatoare. Continutul poate fi incorporate in fotografii intr-o varietate aproape nelimitata. Refuzul de a privi fotografiile care socheaza este ca si teama de a privi realitatea in fata, unele lucruri trebuie sa fie infruntate fie ca plac, sau nu. O fotografie de continut este unul dintre cele mai puternice instrumente pentru a stirni reactia publica” (Andreas Feiminger, Fotograful creator, ed. Minerva) – O singura combatere a autorului, in rest sunt intru totul de accord cu utilitarimul acesta: ce facem cu fotografia supra-realista, abstracta si artele alternative. Ne mai gindim, ne permitem macar sa mai gindim in ziua de azi (?!) Si eu comletez, fotografia alb/negru impresioneaza, in primul rind, si se face mai senzibila, prin conjunctia celor doua antitetice culori (ramin la ideea mea de ‘culori’). E impresiva si fotografia color, prima data visual, mai apoi subiectiv – sufleteste.

De ce, in general, peisajele sunt color, iar fotografia de reportaj sau portretele care ne ating mult sunt alb-negru?
Va las in compania, fara a mai incarca mult prin cuvinte, a unui artist roman pe care-l admir mult, si pentru ca nu am gasit un site complet cu albumul “Transit” (ed. Humanitas) al lui Cosmin Bumbut va atasez un articol de prezentare din revista Fotomagazin:

http://www.fotomagazin.ro/flash_open...sh_transit.php

enjoy
Reply With Quote
  #63  
Old 31-07-2006, 06:06
the rookie the rookie is offline
Senior member
 
Join Date: Sep 2005
Posts: 5,850
3. Aparatul foto:
Nu am sa ingros numarul de articole si referinte la fel de fel de camere. Am sa mentionez doar ca pentru imagini civilizate in alb-negru, se impune o camera civilizata din punct de vedere tehnic... Cel putin variabila asta trebuie eliminata ca element contributor la nereusita. Iar la partea artistica... Dumnezeu cu mila!

Last edited by the rookie; 16-06-2011 at 06:51..
Reply With Quote
  #64  
Old 31-07-2006, 06:22
the rookie the rookie is offline
Senior member
 
Join Date: Sep 2005
Posts: 5,850
PARTEA ACEASTA ESTE PENTRU INCEPATORI SI TINERI CURIOSI.

Acum, daca tot ne-am hotarit sa facem alb-negru, o sa lucram pe pozitia M (adica reglaje manuale). In aceste conditii trebuie sa tinem seama de citeva reguli de baza pentru expunerea ideala:

1. Stabilirea vizuala a luminozitatii. Ca lege generala vom adopta "SUNNY 16". Adica o diafragma de f/16 pentru soare plin, la amiaza, la cimpie, perpendicular pe axa optica! Faceti-va socoteala ca pe la innorat serios trebuie sa ajungeti la f/5.6, restul este intre aceste valori. Daca indreptati aparatul in sus, sau catre lucruri albe, stringeti diafragma la f/45, sau ma rog f/22. Tineti seama ca daca nu doriti profunzime (DOF) la fiecare unitate standard de timp de expunere mai rapid, puteti mari diafragma cu o unitate standard, fapt ce micsoreaza DOF pe la jumatate, oricum ati suci-o... pasul unic mai corespunde si la 3 grade de sensibilitate DIN. Acest lucru se tot chinuie sa-l faca obiectivele automate pe camere automate, dar nu-i de loc greu sa-l faceti singuri. In felul acesta veti evita erorile (cu gramada) de expunere automata si veti avea onoarea sa fiti singurii vinovati de histogramele jalnice obtinute.

2. Trebuie apoi sa ne stabilim sensibilitatea dorita (cu cit mai mic numarul ASA, cu atit mai putin sensibil aparatul si mai lipsita de zgomot imaginea (exemplu 100ASA)

3. In consecinta, timpul de expunere este 1/ASA (exemplul 1/100, sau mai precis 1/125, daca aparatul e mai clasic)

4. faceti clar, compuneti, stringeti blenda la f/16 si gata, veti obtine o poza expusa cit se poate de mediu, care va da rezultate civilizate mai departe.

Iata regula in prezentare directa:

Attachment 1: Scala sensibilitatilor echivalente si a optimelor zonale

Last edited by the rookie; 16-06-2011 at 06:51..
Reply With Quote
  #65  
Old 31-07-2006, 06:24
the rookie the rookie is offline
Senior member
 
Join Date: Sep 2005
Posts: 5,850
Attachment 2: Exemplu de aplicare a regulii. Atentie in inscrisul de mai jos s-a strecurat o mica eroare pentru care imi cer scuze.

Last edited by the rookie; 16-06-2011 at 06:51..
Reply With Quote
  #66  
Old 31-07-2006, 06:32
the rookie the rookie is offline
Senior member
 
Join Date: Sep 2005
Posts: 5,850
4. Darkroom (chimic). Imi cer realmente inca o data scuze pentru caracterul esoteric al urmatoarelor 15 posturi, dar sint file de istorie crincena. Digitalistii pot da linistiti pagina...

Cum retetarul de revelatori alb negru este cvasi-cunoscut, am sa ma opresc asupra unor retete COLOR (digest, te rog sa injuri in gind...), care au fost considerate tabu de catre multi amatori, profesionisti si chiar producatori. Retetarul pe care am sa vi-l prezint este verificat (retetele nu sint furtisaguri, ci reprezinta adaptari si/sau munca proprie), va invit sa-l incercati cu incredere, bineinteles in masura posibilitatilor de procurare a materialelor chimice, care stiu ca este o afacere prohibitiva in tara. Va mai precizez ca o faceti pe propria raspundere si ca materialele chimice trebuiesc tratate cu mare respect si disciplina.

Voi incepe cu reteta C-22 pentru filmele anilor 70, voi continua cu C-41 pentru filmele color contemporane, apoi E-6 pentru diapozitivul color, si la sfirsit RA-4 pentru hirtia color (tabuul tabuurilor)...


C-22 (1/2)

Last edited by the rookie; 16-06-2011 at 06:51..
Reply With Quote
  #67  
Old 31-07-2006, 06:33
the rookie the rookie is offline
Senior member
 
Join Date: Sep 2005
Posts: 5,850
C-22 (2/2)

Last edited by the rookie; 16-06-2011 at 06:51..
Reply With Quote
  #68  
Old 31-07-2006, 06:33
the rookie the rookie is offline
Senior member
 
Join Date: Sep 2005
Posts: 5,850
C-41 (1/4)

Last edited by the rookie; 16-06-2011 at 06:51..
Reply With Quote
  #69  
Old 31-07-2006, 06:34
the rookie the rookie is offline
Senior member
 
Join Date: Sep 2005
Posts: 5,850
C-41 (2/4)

Last edited by the rookie; 16-06-2011 at 06:51..
Reply With Quote
  #70  
Old 31-07-2006, 06:35
the rookie the rookie is offline
Senior member
 
Join Date: Sep 2005
Posts: 5,850
C-41 (3/4)

Last edited by the rookie; 16-06-2011 at 06:51..
Reply With Quote
  #71  
Old 31-07-2006, 06:35
the rookie the rookie is offline
Senior member
 
Join Date: Sep 2005
Posts: 5,850
C-41 (4/4)

Last edited by the rookie; 16-06-2011 at 06:51..
Reply With Quote
  #72  
Old 31-07-2006, 06:36
the rookie the rookie is offline
Senior member
 
Join Date: Sep 2005
Posts: 5,850
E-6 (1/5)

Last edited by the rookie; 16-06-2011 at 06:51..
Reply With Quote
  #73  
Old 31-07-2006, 06:37
the rookie the rookie is offline
Senior member
 
Join Date: Sep 2005
Posts: 5,850
E-6 (2/5)

Last edited by the rookie; 16-06-2011 at 06:51..
Reply With Quote
  #74  
Old 31-07-2006, 06:37
the rookie the rookie is offline
Senior member
 
Join Date: Sep 2005
Posts: 5,850
E-6 (3/5)

Last edited by the rookie; 16-06-2011 at 06:51..
Reply With Quote
  #75  
Old 31-07-2006, 06:38
the rookie the rookie is offline
Senior member
 
Join Date: Sep 2005
Posts: 5,850
E-6 (4/5)

Last edited by the rookie; 16-06-2011 at 06:51..
Reply With Quote
Reply



Thread Tools
Display Modes

Posting Rules
You may not post new threads
You may not post replies
You may not post attachments
You may not edit your posts

BB code is On
Smilies are On
[IMG] code is On
HTML code is On
Forum Jump


All times are GMT +2. The time now is 07:19.


Powered by vBulletin® Version 3.7.4
Copyright ©2000 - 2019, Jelsoft Enterprises Ltd.